Moldova » Regiuni

Cetăţi din Republica Moldova
gallery thumbnail
Majoritatea cetăţilor din Republica Moldova au fost construite în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504) şi au constituit principalele puncte de protecţie ale teritoriului Moldovei medievale. În partea de est acestea sunt amplasate pe malul drept al rîului Nistru, constituind şi puncte de demarcaţie a estului de vest.
Chişinău – capitală europeană
gallery thumbnail
Municipiul Chişinău este centrul politic, economic, ştiinţific şi cultural al Republicii Moldova şi unul dintre cele mai mari oraşe din Europa Centrală şi de Sud. Cu un număr de peste 800 mii locuitori Chişinăul, asemeni oraşelor antice Roma si Atena, este amplasat pe şapte coline. Datorită faptului că majoritatea clădirilor sunt construite din piatră albă de calcar, Chişinăul este supranumit „oraşul alb”. Chişinăul este atractiv din punct de vedere turistic datorită prezenţei diverselor edificii de importanţă istorică şi culturală, posibilităţilor de odihnă şi recreere în parcurile sale deosebite, oraşul fiind renumit în regiune drept un „oraş verde”. Chişinăul de noapte oferă multiple posibilităţi pentru distracţie şi agrement.
Evenimente culturale, Festivalul vinului
gallery thumbnail
Festivalul Vinului Festivalul Vinului din Republica Moldova, numit oficial „Ziua Naţională a Vinului” se desfăşoară la Chişinău în primul week-end din luna octombrie, la sfîrşitul sezonului de cules al strugurilor. Prima ediţie a avut loc în anul 2002. Festivalul sărbătoreşte bogatele tradiţii seculare moldoveneşti de vinificaţie. În cadrul evenimentului vinăriile din Moldova îşi prezintă cu mîndrie vinurile tradiţionale, dar şi vinurile de excepţie, oferind oaspeţilor posibilitatea de a savura rodul muncii lor. Producătorii au astfel posibilitatea să observe reacţiile şi sugestiile publicului, iar oaspeţii festivalului pot alege din diversitatea de vinuri oferite, pe cele care le sunt pe gust, pentru a completa colecţiile personale sau a fi servite la sărbătorile de familie. Desfăşurarea festivalului cu un bogat colorit local, cu muzică şi dansuri populare, bucate gustoase, asociate cu un vin bun, este deja o bună tradiţie. Meşterii populari, care propun spre vînzare, dar şi creează pe loc obiecte de artizanat, adaugă valoare culturală autentică evenimentului.
Monumente ale naturii din Republica Moldova
gallery thumbnail
Republica Moldova, deşi are o suprafaţă mică, a fost înzestrată cu o diversitate mare de peisaje unice, cu monumente ale naturii de o valoare mondială, cu locuri încărcate cu farmec al naturii. Pe parcursul secolelor locuitorii spaţiilor dintre Prut şi Nistru au trăit în armonie cu natura. Atitudini pline de respect şi dragoste faţă de natură pot fi găsite în doinele populare – colecţii unice, cu valoare de document istoric, care constituie o expresie a modului de gîndire şi percepere a naturii de către popor. Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească” Rezervaţia „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca răului Prut şi este unică prin biodiversitatea ei, tipurile de soluri şi vegetaţie, relief. Rezervaţia se întindere o suprafaţă de circa 6.032 ha şi conţine una din cele mai vechi păduri din lunca Prutului şi una din cele mai vechi păduri de luncă din Europa. Aici au supravieţuit peste 700 de specii din cele 1200 ale florei autohtone înregistrate în republică. Pe o suprafaţă de peste 40 ha cresc stejari seculari ce depăşesc vîrsta de 250 de ani, iar cel mai viguros stejar are 450 de ani, înălţimea peste 35 m şi lungimea circumferinţei tulpinii la nivelul staturii umane de peste 9 m. Rezervaţia conţine o mulţime de rarităţi ale faunei: cerbul nobil, vidra, pisica sălbatică, jderul de pădure, jderul de piatră, nevăstuica, lopătarul, egreta mare albă, lebăda, etc. Mîndria Rezervaţiei o constituie zimbrii, aduşi în anul 2005 din Polonia (zimbrii au existat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, dar au dispărut la începutul sec. XX). „Pădurea Domnească” reprezintă un adevărat muzeu sub cerul liber, un laborator ştiinţific de studii şi restabilire a biodiversităţii. Adresa: satul Balatina, raionul Glodeni.
Tur al Vinului: Cricova, Milestii Mici, Purcari, etc
gallery thumbnail
De secole, în Moldova s-au format bogate tradiţii de cultivare a viţei-de-vie şi de producere a vinului. Potrivit tradiţiilor populare vinul, numit şi „sîngele Domnului”, este nelipsit la toate etapele vieţii, de la naştere pînă la moarte: botez, cumătrie, nuntă, înmormîntare, dar şi la cele mai importante sărbători creştine: Crăciunul, Paştele, hramul localităţii. Legendă Se spune că pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare o armată numeroasă de tătari a asediat Cetatea Soroca timp de luni de zile. În aşteptarea ajutorului, luptătorii din cetate, lipsiţi de hrană şi apă, îşi pierdeau pe zi ce trecea, puterile şi speranţa. Curînd, în mod neaşteptat, deasupra cetăţii şi-au făcut apariţia cîrduri de cocori, purtînd în ciocuri ciorchini de struguri, pe care i-au lăsat să cadă în incinta citadelei. Boabele de struguri au sporit forţele şi au ridicat moralul oştenilor, care au respins eroic atacurile invadatorilor. De atunci cocostîrcul simbolizează norocul, fiind şi simbolul vinificatorilor moldoveni. Ca ţară vitivinicolă, Moldova face parte din cele 10 ţări mari producătoare de vinuri din lume si din 1996 este inclusă in ruta cultural-turistică a vinului a comunităţii europene. Republica Moldova oferă o varietate de rute vitivinicole aşa încît turiştii pot vizita, după dorinţă, beciuri şi oraşe subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei, divinului, heresului, balsamurilor, etc. O parte din fabricile de vinuri sunt incluse în rutele turistice din Programul Naţional “Drumul vinului în Republica Moldova” şi prezintă o esenţială motivaţie pentru a ne vizita ţara.
Turismul Cultural, „Orheiul Vechi”
gallery thumbnail
Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi” Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi” reprezintă un complex de monumente istorico-culturale şi natural-peisagistice din defileul rîului Răut, microzona satelor Trebujeni, Butuceni şi Morovaia din raionul Orhei de o valoare excepţională pentru civilizaţia naţională şi internaţională. De-a lungul timpurilor aici s-a intercalat cultura mai multor popoare: geto-dacii, romanii, pecenegii, cumanii, tătaro-mongolii, turcii, fapt care a influenţat asupra modului de viaţă, obiceiurilor, tradiţiilor poporului moldav. Complexul conţine landşafturi naturale arhaice captivante, biodiversitate, cadru arheologic de excepţie, varietate istorico-arhitecturală, habitat rural tradiţional, originalitate etnografică şi cuprinde cîteva zeci de hectare ale oraşului medieval Orhei (sec. XIII–XVI), denumit ulterior Orheiul Vechi. Din cadrul complexului fac parte două promontorii mari (Peştera şi Butuceni), la care se alătură trei promontorii adiacente mai mici (Potarca, Selitra şi Scoc), pe teritoriul cărora se află ruinele unor fortificaţii antice si medievale, locuinţe, băi, lăcaşuri de cult (inclusiv mănăstiri rupestre) atît din perioada tătaro-mongolă (sec. XIII–XIV) cît şi moldovenească (sec. XV–XVI). Este unul din cele mai importante situri culturale din Republica Moldova. Este considerat de savanţi „locul cu 1001 de mistere”. Adresa: satul Butuceni, raionul Orhei, MD - 3552 Pagina web: www.orheiulvechi.eu
Turismul Religios
gallery thumbnail
Lăcaşurile sfinte, ca parte importantă a patrimoniului cultural, prezintă un interes deosebit pentru vizitatori şi sunt incluse în diverse oferte turistice. Actualmente pe teritoriul Moldovei funcţionează peste 1200 de biserici, 81 din ele fiind incluse în lista monumentelor ocrotite de stat şi 56 de mănăstiri, printre cele mai vechi fiind Vărzăreşti, Căpriana, Japca, Curchi, Hîncu şi altele.
Turismul Religios, Mănăstirea Căpriana
gallery thumbnail
Turismul Religios Lăcaşurile sfinte, ca parte importantă a patrimoniului cultural, prezintă un interes deosebit pentru vizitatori şi sunt incluse în diverse oferte turistice. Actualmente pe teritoriul Moldovei funcţionează peste 1200 de biserici, 81 din ele fiind incluse în lista monumentelor ocrotite de stat şi 56 de mănăstiri, printre cele mai vechi fiind Vărzăreşti, Căpriana, Japca, Curchi, Hîncu şi altele. Mănăstirea Căpriana Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri din ţară, prima menţiune documentară fiind cea din 1420. Este situată în zona centrală a Republicii Moldova, s. Căpriana, r-nul Străşeni, la aproximativ 40 km nord-vest de Chişinău. Este lăcaşul cu cele mai multe legende. Legenda Mănăstirii Căpriana Legenda ne spune că Ştefan Vodă, împreună cu bravii săi căpitani, se întorcea acasă după o luptă cu tătarii. In drum, ei au poposit la un izvor din mijlocul codrilor. ...Deodată din codri apăru o căprioară. Ştefan cel Mare întinse arcul pentru a o omorî, dar căprioara a îngenuncheat in fata Domnitorului. Marea a fost mirarea Domnitorului, cînd, apropiindu-se, văzu o lacrima in ochii căprioarei. „Semn ceresc este acesta”, - a spus Domnitorul. A lăsat arcul deoparte şi a poruncit ca pe acest loc să fie construită o mănăstire. In acel moment, i se aduse ştirea precum că şotia sa, Doamna Moldovei, i-a născut o fiică, Ana. De aici provine si denumirea mănăstirii Căpriana (Capri – Ana). Adresa: satul Căpriana, raionul Străşeni, Republica Moldova, MD – 3712.
Turismul Rural şi Gastronomic
gallery thumbnail
Potenţialul peisagistic, obiectivele cultural-turistice, vestigiile istorice, tradiţiile gastronomice, dar şi ospitalitatea moldovenilor, toate acestea constituie elemente atractive ale turismului rural din Moldova. Patrimoniul cultural imaterial, din care fac parte folclorul, tradiţiile şi obiceiurile, meşteşugurile locale, este intens valorificat în cadrul turismului rural, care oferă posibilitate vizitatorilor să cunoască viaţa de zi cu zi a băştinaşilor, dar şi farmecul sărbătorilor, să guste din bucătăria tradiţională moldovenească, bazată pe produse autohtone, să beneficieze de plimbări pe cai sau cu căruţa - vara, iarna - cu sania, cu bicicleta sau pe jos, excursii la obiecte de atracţie turistică, programe culturale, etc. Bucătăria moldovenească este bogată şi delicioasă şi se remarcă printr-o mare varietate de bucate, ingeniozitate în pregătirea şi servirea acestora, dozare diversă a condimentelor, în dependenţă de specificul locului. Pentru bucătăria tradiţională a moldovenilor sînt caracteristice bucatele din produse cerealiere, animaliere, legumicole, pomicole, viticole, etc., iar metodele de preparare sînt frigerea, fierberea, prăjirea, coacerea. Aceste metode de pregătire a bucatelor s-au păstrat de-a lungul secolelor şi au creat specificul tradiţional local al alimentaţiei băştinaşilor.
Prognoza meteo
Curs valutar